Despre sufletul pereche. Cine este acesta şi cum îl putem găsi?
Curioase misterele acestea ale naturii… Mie cel puţin mi se pare fascinant cum se face ca Februarie, din „fire” rece, iar anul acesta cel puţin, glacial, să fie singura lună din an dedicată fiorului cald al iubirii îndrăgostiţilor… Şi pentru că vorbim de îndrăgostiţi şi de iubire, aş fi curioasă să ştiu pe limbile câtora dintre noi nu s-a rostit măcar o dată sintagma de „suflet pereche”…
Se spune că fiecare dintre noi are „undeva” un „suflet pereche”. Ba mai mult, că acesta reprezintă iubirea ori chiar viaţa însăşi sau că din moment ce l-ai găsit este pentru o viaţă întreagă. Alte guri spun că pe acest „suflet pereche” e posibil să-l mai fi întâlnit în alte vieţi anterioare… Indiferent însă de această ultimă perspectivă, de pe limbile majorităţii celor ce vorbesc de „sufletul pereche” se aude că fiecare are unul al său, că acesta te întregeşte, te completează ca şi om, îţi inundă sufletul de fericire şi de iubire şi te urmează toată viaţa ta.
…Incredibile credinţe, fascinant fenomen… O fi oare şi adevărată toată această „poveste” cu referire la „sufletul pereche” al fiecăruia, etern şi aducător de fericire şi iubire în formele sale absolute, depline?
Personal, consider că răspunsul la această întrebare – aş îndrăzni să spun chiar „provocare”- este în primul rând dependent de definirea acestei sintagme (asta pe lângă faptul că este „corect” pentru realitatea fiecăruia dintre cei ce-şi pun această întrebare). Aşadar Ce Este „Sufletul Pereche”? Oare chiar există acesta? Şi dacă da, cum putem ajunge să îl găsim?
În acest moment îmi iau o pauză şi zâmbesc.
Şi pentru că eu, ca fiecare dintre noi, sunt tot om (recunosc ca sunt doar Om), am şi eu credinţele mele. Iar Omul din mine spune că da, că există pentru fiecare dintre noi un „Suflet Pereche” şi că există pentru fiecare dintre noi Posibilitatea şi Capacitatea de a-l găsi şi de a trăi fericiţi „până la adânci bătrâneţi”. E de fapt chiar simplu şi la îndemâna oricui, însă pentru asta e necesar ca înainte de toate să ştiţi şi să vă însuşiţi câteva aspecte esenţiale, definitorii, legate de acest fenomen.
Primul dintre ele este Credinţa. Fără credinţă nu puteţi continua. Aceasta face referire la faptul că numai cei care cred în autenticitatea „Sufletului Pereche”, în faptul că acesta există sau cel puţin că ar putea exista, deşi undeva acolo, necunoscut încă, ei bine, numai aceia îl pot găsi. Primul pas ce necesită a fi făcut pentru a obţine un lucru este să crezi că acel lucru este posibil şi că ţi se poate întâmpla chiar ţie.
Iar cel de-al doilea aspect ţine de acumularea motivaţiei pentru parcurgerea acestui drum, – vă asigur, lung şi anevoios -, motivaţie legată de semnificaţia acestei sintagme pentru fiecare dintre noi. Iar acum urmează partea cu adevărat interesantă. De ce spun asta?
Spun asta pentru că eu, după cum spuneam mai sus, da, cred în existenţa „sufletului pereche”. Şi da, cred că avem fiecare dintre noi unul, la fel cum fiecare dintre noi avem puterea de a-l găsi. Însă, ceea ce majoritatea probabil că încă nu ştiu este că Iubirea, Fericirea, Împlinirea Sufletească, ba mai mult, Viaţa însăşi, toate acestea apar cu adevărat şi ne invadează sufletul de Frumuseţe şi de Lumină, odată cu găsirea acestui „Suflet Pereche”. Toate acestea sunt aşadar o Consecinţă a Găsirii acestui „Suflet Pereche” şi mai ales a Unirii cu acesta.
Dar Cine Este totusi acest „Suflet Pereche” şi cum facem să îl găsim?
Pentru început, răspunde-ţi ţie la modul în care rezonezi cu perspective de genul „frumuseţea stă în ochii privitorului” sau că „frumuseţea adevărată e în interior”, că „fericirea stă în lucrurile mărunte” sau că „ fericirea o găseşti în interior”. Iar dacă rezonezi cu ele, ce îţi place cel mai mult la ele?
Gândeşte-te apoi la persoana pe care o urăşti cel mai mult, ori pur şi simplu pe care o antipatizezi cel mai mult, ori cea de care îţi place cel mai puţin pe lumea asta. Gândeşte-te la ea! Ai identificat-o? Acum apropie-te de ea! Nu te feri de ea şi nici nu te scârbi de ea. De data aceasta nu îţi poate face nici un rău. Asta pentru că oricât îţi va părea de curios, Acea Persoană nu e decât Umbra ta. Ea este partea întunecată din tine, partea ce te completează şi cea pe care de cele mai multe ori nici măcar nu o observi pentru că eşti mult prea aţintit cu ochii sus, la soarele tău. E normal aşa, pentru că e nevoie să cobori ochii puţin pentru a o observa măcar. Vei vedea atunci că da, acea figură umană, deşi neagră, e umbra ta, e reflectarea ta pe pământ, e produs din tine şi din soare şi te va urma mereu, pretutindeni. Şi cel mai important, Acea persoana, Umbra ta, e Sufletul Tău Pereche. Este cel care te întregeşte şi fără de care nu poţi ajunge să cunoşti şi să simţi Iubirea adevărată, iubirea de sine, cunoaşterea de sine. Oriunde este soare, umbra te însoţeşte permanent, iar faptul că observi umbra, îţi aduce automat la cunoştinţă şi prezenţa soarelui din drumul tău. Astfel, sufletul tău pereche, sufletul tău întunecat, nu e nimic altceva decât o reflectare a soarelui ce stă deasupra noastră. Umbra noastră e o reflectare a luminii noastre. Astfel, numai recunoaşterea şi mai apoi integrarea umbrei ca parte a ceea ce suntem noi înşine, face posibilă recunoaşterea autenticităţii soarelui nostru luminos şi plin de căldură. Realizăm că suntem soarele şi umbra totodată.
În fiecare persoană din faţa noastră vedem o oglindă a noastră, ce ne reflectă. Este limpede aşadar că Iubim şi Urâm la Ceilalţi, aspecte care fac parte din lumea Noastră de valori. Iar din moment ce sunt valorile Noastre, ele sunt automat aspecte pe care Noi le iubim sau le dispreţuim. Observaţi cum ne orientăm într-un final tot înspre noi? În realitate Noi suntem Aceeaşi cu Voi şi cu Ei, pentru că ne reflectăm unul în celălalt propria persoană, propriile nevoi, fantasme, dorinţe, temeri… Eu sunt tu şi tu eşti eu, iar astfel ceea ce eu simt şi cred faţă de tine, reflectă ceea ce eu simt şi cred faţă de mine. Vă puteţi imagina ce fericire absolută ar fi ca în celălalt să nu te mai deranjeze, supere, scârbească, teamă sau înfurie nimic?… Dar ce minunăţie ar fi ca duşmanul tău, ori cel pe care îl deteşti, insulţi sau care te scârbeşte chiar acum, nu numai să dispară, dar să devină chiar cel mai bun prieten al tău?… Puteţi numai să vă imaginaţi ce dimensiune a iubirii aţi ajunge să aflaţi?
Fiecare dintre noi avem în faţa noastră parte de tot ceea ce avem nevoie în viaţă pentru a ajunge la Fericire şi pentru a ajunge a simţi Iubirea din toată Fiinţa noastră. Mai mult chiar, o găsim la tot pasul: în mama care ne enervează cu cicălelile ei, în tata cu glumele lui proaste, în tipul de la colţ ce aruncă gunoaie şi înjură lângă proprii copii, în tipa îndrăzneaţă şi plăcută de mulţi, dar ce nu stăpâneşte gramatica limbii materne, în prietenul nostru ce îşi apreciază atât de mult vocea încât preferă să se asculte numai pe el, iar lista poate continua la infinit…
Mai aruncă încă o dată privirea către cel care te înfurie, care te enervează sau către cel care te supără. Mai uită-te o dată către cel despre care tocmai ai spus că nu îl suporţi, la cel pe care tocmai l-ai criticat sau la cel ce te scârbeşte chiar acum. Din moment ce omul acela nu eşti tu, atunci ce te scârbeşte de fapt, ce urăşti de fapt, ce te enervează de fapt pe tine? Ce vezi de fapt şi pe cine vezi de fapt? Ce spune acel om despre tine? Ce nu suporţi de fapt? Mă crezi sau nu, Acel Om e Sufletul Tău Pereche. El te va învăţa despre tine şi despre iubire mai multe decât o va face oricine altcineva. El e cel ce Completează ceea ce Tu Cauţi de fapt.
„Ţineţi-vă duşmanul aproape” şi „Iubeşte-ţi aproapele Ca pe Tine însuţi!”. Accepţi provocarea? Întoarce oglinda! Care e sufletul tău pereche?
© Articol de Diana Brici. Toate drepturile rezervate.
Căutări recente:
- suflet pereche psihologie (2)
- suflet pereche (2)
- psiholog bun deva\ (2)
- suflete pereche (1)
- suflete pereche in alte limbi (1)
- suflete pereche rezumat (1)
- sufletul (1)
- sufletul pereche si oglinda (1)
- teste de psihologie de copii (1)
- teste psihologice pentru copii (1)
- analiza tranzactionala citate (1)
- suflet pereche citate (1)
- psihologie de de se autolovesc copii (1)
- natura fascinanta (1)
- despre sufletul pereche (1)
- cine sunt eu -eseu (1)
- ce este ura psihologie (1)
- barbatii indragostiti (1)
- unirea sufletelor pereche (1)
|
Articol postat de Iosif Szenasi (Cabinet de psihoterapie si dezvoltare personala) Articolele de pe acest site pot fi preluate în limita a 250 de caractere, obligatoriu cu link către articolul original. Pentru permisiunea de a prelua mai mult vă rugăm să ne contactaţi. Cod link: |
Articole asemănătoare:
- None Found









Eu nu vad decat o psihologie inversa in acest articol…ceea ce atrag e ceea ce ma implineste in viata…nu ceea ce ma deprima sau ma determina sa resping…da resping din start prostia si lipsa de implicare a sufletului pereche intr-o relatie…si asta pt ca eu ma implic si nu sunt prost….plus ca mai e un aspect…daca cineva vorbeste despre mine defapt vorbeste despre el….si ceea ce e mai grav este faptul ca el nu se uita suficient de adanc la el atunci cand are de spus lucuri la adresa altora…fiecare are un mod propriu de a functiona iar in relatii ceea ce el nu are doreste sa aiba prin acele relatii…so dusmanul e aproape doar de fatata…in realitate nu cred ca exista cineva care prin sentimente deschise sa-i tina aproape pe cei ce ii sunt dusmani….